Municipiul Turda se dezvoltă din punctul de vedere al investițiilor dar continuă să aibă un buget sub așteptări. În anul trecut autoritățile locale au păstrat totuși un ton mai ponderat al declarațiilor laudative privitoare la eficiența bugetară.
Problema majoră a Turzii rămâne în continuare o pondere scăzută a veniturilor proprii din totalul veniturilor bugetare.
Investițiile în infrastructura din oraș merg cu încetineală. Execuția bugetară pe trimestrul IV a anului trecut arată că investițiile din fonduri proprii sunt realizate în proporții între 60 și 70%.
În anul 2019, administrația locală de la Turda anunța triumfalist ”cel mai mare buget din toate timpurile”. De fapt, autoritățile locale cumulaseră la întocmirea bugetului valoarea unor proiecte europene multi-anuale. La finalul anului 2019, adevărul avea să iasă la iveală, realizările bugetare erau procentual la circa 40% din ce se prognozase.
Aceeași situație a fost și 2020. Se estimau venituri totale de 355, 4 milioane de lei dar încasările au fost de 147,4 milioane, adică 41,4% din ce s-a propus teoretic.
Vestea bună este aceea că Turda dispune de bani mai mulți la capitolul dezvoltare, față de anii anteriori, așadar face mai multe investiții.
În ultimii 10 ani problema majoră a Turzii a fost aceea că ponderea cheltuielilor pentru noi investiții (secțiunea de dezvoltare) era situată la circa 8-9% din totalul bugetului, spre deosebire de alte orașe similare, precum Mediașul unde procentul era în medie spre 20%. În 2021 situația s-a schimbat iar municipiul Turda are alocări pentru investiții cu mult peste cele ale unor orașe similare. Păstrând același exemplu, al Mediașului, în 2021 Turda a alocat secțiunii de dezvoltare 45 de milioane de lei, față de cei circa 20 de milioane cât a alocat Mediașul
În urma accesării fondurilor europene și a unor programe guvernamentele, suma alocată cheltuielilor de investiții a crescut de la circa 8-9 milioane lei la 45 milioane lei în 2020, adică circa 17% din totalul bugetului anual.
Turda rămâne însă puternic dependentă alocările de la bugetul de stat (114, milioane de lei) și păstrează o pondere scăzută a veniturilor proprii care sunt de 32,6 milioane lei. Această stare de fapt nu este doar specifică Turzii ci se înregistrează în cazul tuturor municipiilor care nu sunt reședință de județ.
Execuția bugetară pe trimestrul IV arată realizări de circa 70% a investițiilor propuse din bugetul local.
Turda se dezvoltă dar se dezvoltă încet iar execuția bugetară arată indirect dificultățile financiare ale municipalității. O serie de alocări bugetare sunt întârziate iar municipalitatea înregistrează restanțe serioase la plata facturilor.
Execuția bugetară a trimestrului IV a fost votată în ședința ordinară din 28 ianuaie 2020.
Folosirea excedentului bugetar la Turda a fost insuficient explicată de municipalitate
Autoritățile locale de la Turda au fost incapabile să explice cum se va împărți un excedent bugetar de 14,25 de milioane de lei, alocati pentru șapte lucrări majore de investiții.
Primăria Turda a cerut Consiliului Local să aprobe cheltuirea acestor bani pentru proiectele de reabilitare a zonei Băi Sărate, restaurarea castrului roman, și modernizarea coridoarelor de mobilitate urbană est, vest, centru și din zona industrială.
Excendetul bugetar reprezintă, în termeni simplificați, surplusul veniturilor peste cheltuielile bugetului public aprobat. Potrivit legii această sumă poate fi folosită pentru rambursarea de datorii dar și pentru finanțarea investițiilor autorităților locale.
Consilierul local Adrei Suciu (Alianța USR Plus) a cerut detalierea cheltuielilor excedentului bugetar pentru fiecare din proiectele menționate. ”Nu vă pot spune, cei 14 milioane sunt o sumă globală”, a precizat directorul economic Daniela Adace care a precizat că aceste cheltuieli vor fi făcute în funcție de gradul de derulare al proiectelor.
