Potrivit unor documente cu caracter public transmise Curții de Conturi a României, municipiul Turda a înregistrat în perioada 2019-2022 obligații de plată cu litigiile juridice în valoare de peste 31,33 milioane de lei.
Această sumă este aproximativ echivalentul încasărilor din taxele și impozitele locale dintr-un an de zile.
Municipiul Turda trebuie să-și modifice strategiile juridice în procesele civile cu cetățenii iar primarul, primul responsabil de inițierea litigiilor juridice trebuie să manifeste o mai mare atenție.
Cifrele și practica juridică curentă adoptată de Municipiul Turda arată o lipsă de respect a autorității locale față de proprii cetățeni.
Există situații în care o Primăriei trebuie să se judece cu cetățenii sau, mai rău, este dată în judecată de cetățeni.
Este o situație neplăcută în special pentru oamenii obișnuiți care trebuie să-și caute dreptatea prin tribunale.
În 2023, Curtea de Conturi a României cerut primăriilor din România să întocmească un raport privitor la numărul de procese și sumele de bani ce au fost plătite din bugetele locale, sub formă de despăgubiri și cheltuieli de judecată. Solicitarea era făcută în contextul în care administrațiile locale plăteau servicii juridice scumpe și angajau case de avocatură.
Această practică e prima dimensiune morală a litigiilor juridice ce implică o autoritate publică. Poate fi de înțeles să angajezi avocați scumpi când lupți cu companii private iar interesul public este serios periclitat.
Consider însă că este total imoral ca din banii de taxe și impozite, un oraș să angajeze avocați scumpi care să lupte împotriva propriilor cetățeni, în special în procese în care oamenii obișnuiți reclamă un abuz al autorității. Schema, pe înțelesul tuturor este cam așa: omul obișnuit e victima unui abuz (presupus), e obligat să meargă în instanță pe banii și pe timpul lui, iar autoritatea publică tot pe banii oamenilor plătește avocați de top, care să speculeze mai ales greșeli procedurale.
De regulă, hotărârile pe care le ia o administrație locală sunt verificate juridic de compartimentele de specialitate, așadar controlul juridic al actelor sau hotărârilor luate e făcut de angajații autorității publice. De ce nu pot juristii primăriilor să meargă ei în procesele uzuale împotriva cetățenilor?
Angajarea unor avocați scumpi este un mecanism prin care autoritățile publice locale, precum Municipiul Turda, pun o presiune pe proprii cetățeni pentru a-i descuraja pe oameni să-și caute dreptatea. O astfel de practică este total neadecvată pentru o instituție publică a cărei prim rol este bunăstarea cetățenilor. Este complet imoral ca să iei decizii (abuzive) pentru ca apoi să lupți împotriva cetățenilor cu avocați plătiți din banii lor, iar ei, oamenii obișnuiți să fie nevoiți să consume resurse și bani pentru a dovedi că au dreptate.
O a doua chestiune imorală din procesele municipiului Turda e modul în care administrația locală recurge la strategiile de apărare.
Cea mai comună strategie juridică, aplicată la Turda, e hărțuirea juridică a cetățenilor în procese. Avocații cer termene, documentele cerute de instanță nu sunt depuse la timp, sunt depuse incomplet sau greșit. Vorbim despre același tip de tactică, de descurajare a oamenilor în demersul lor de a-și găsi dreptatea.
Repet încă odată, nu vorbim de procese cu mari ”corporații ticăloase” care amenință un interes public major ci sunt procese cu oameni obișnuiți care cer o autorizație, efectuarea unei lucrări, emiterea sau anularea unui act.
Este total imoral pentru o administrație locală să-și poarte proprii cetățeni pe la procese cu termene nesfârșite și ”erori procedurale”, doar pentru umfla buzunarele avocaților și a-i epuiza fizic, psihic și material pe contribuabili.
La Turda, toate aceste lucruri se întâmplă. Avem litigiile juridice cu fosta administratoare a Teatrului Municipal, directorul Grădinii Zoologice, fostul asistent-laborant al Spitalului Municipal, angajații Salinei Turda.
Strategiile juridice care urmăresc prelungirea la nesfârșit a litigiilor cu cetățenii obișnuiți trebuie să fie schimbate.
Cifrele de arată cât de conflictuală e administrația locală de la Turda.
În perioada 2019-2022, potrivit unui document transmis Curții de Conturi obligațiile de plată rezultate în urma litigiilor au fost de 31,331 milioane lei.
Cheltuielile de judecată plătite au fost în valoare de 459.642 lei. Plățile aferente obiectului litigiului au fost de 15, 328 milioane lei. Lista completă o puteți consulta la mijlocul articolului.
În fine, a treia dimensiune morală ce ar trebui să ne preocupe în cazul litigiilor juridice ale Primăriei Turda este faptul că nimeni nu răspunde pentru sumele ce trebuie plătite din banii publici și care sunt de fapt un prejudiciu pentru bugetul local.
Condul Administrativ prevede cu subiect și predicat la articolul 449 din Codul Administrativ
”Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează (…) c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive”.