Administrația locală de la Turda continuă seria țepelor trase bugetului local fără nicio jenă și fără să fie identificate persoanele responsabile.
Politică și Putere vă prezintă o altă gaură dată bugetului local, de circa 30.000 de lei, reprezentând penalități și cheltuieli de judecată. Este neclar la această dată dacă vreo comisie internă de anchetă caută vinovații, sau plata pagubei va fi făcută din bugetul local, alimentat din taxe și impozite.
Politică și Putere continuă campania de demascare a faptelor ilicite din Primăria Turda cu un nou caz scandalos. De data aceasta este vorba de o țeapă de 27.000 de lei sub formă de penalități și alți 2650 de lei reprezentând cheltuieli de judecată. Banii vor fi plătitți din bugetul Turzii, din cauză că administrația publică nu și-a făcut treaba.
De data aceasta este vorba de un proces în care o proprietară din Turda a dat în judecată Municipiul pentru că nu a făcut lucrările geotehnice de consolidare pe strada Agriculturii din Turda, în zona în care au fost înregistrate alunecări de teren.
Prin titlul executoriu, Decizia civilă nr. 1 149/A/2017 pronuntată de Tribunalul Cluj în dosar 22252/21 1/2013 s-a dispus: „Obligarea pârâților (Municipiul Turda prin primar si Consiliul Local al Municipiului Turda) în solidar la efectuarea lucrărilor stabilite prin studiile geotehnice realizate în anii 2000 si 2008 de către SC Minesa Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere S.A. respectiv lucrări de consolidare, drenare ape subterane, drenare ape din precipitații, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău și lucrări de refacere și consolidare a drumului, pentru zona efectuată de alunecări de teren masive situată în Mun. Turda, zona Durgău, str. Agriculturii, jud. Cluj” în favoarea turdencei M. Cornelia în calitate de proprietar, prin vânzare-cupărare a imobilului situat în pe str. Agriculturii.
Citește mai jos sentința integrală prin care judecătorii sancționează neglijența autorităților locale
documentalunecariIn cursul procesului derulat in dosar nr. 22252/211/2013 Municipiul Turda și Consiliul Local au recunoscut în fața instanței că studiul Geotehnic din anul 2008 a fost realizat în scopul de a observa evoluția în timp a fenomenului de alunecare a terenurilor, pentru ca, că fenomenul de alunecare de teren din zona Durgău a fost monitorizat începând cu anul 2000 și până în prezent. Autoritățile au recunoscut că situația drumului și a alunecărilor de teren din zona afectată este și era cunoscută și monitorizată de către Comitetul Local pentru Situații de Urgentă Turda și de către serviciile de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Turda. si că se are cunoștință despre fenomenul de scufundare și alunecare a solului, care a culminat cu ruptura carosabilului străzii Agriculturii și crearea unei gropi de dimensiuni impresionante în dreptul proprietății reclamantei situată în Turda, str. Agriculturii , jud. Cluj.
Judecătoria Turda a apărat drepturile turdencei
”Astfel, omisiunea, inacțiunea ilicită, neîndeplinirea unei activități, neluarea unei măsuri, atunci când această activitate sau măsură trebuie întreprinsă de către o anumită persoană, în speță persoană juridică, angajează răspunderea acelei persoane și pentru neglijentă ca manifestare a culpei, fiind astfel pe deplin îndeplinită și condiția vinovăției autorului faptei având în vedere că pârâții Municipiul Turda prin primar Consiliul Local al Municipiului Turda prin primar nu au efectuat lucrările stabilite prin studiile geotehnice realizate în anii 2000 și 2008 de către SC Minesa Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere S.A., respectiv lucrări de consolidare, drenare ape subterane, drenare ape din precipitații, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău și lucrări de refacere și cosolidare a drumului, pentru zona efectuată de alunecări de teren masive”, se arată în Încheierea Civilă 239/2023 a Judecătoriei Turda.
Mai mult instanța de la Turda a apreciat că se impune acordarea penalităților maxime în favoarea femeii care a s-a luptat în instanță cu Primăria Turda. ” Instanța apreciază că, din moment ce fixarea acestei sume a fost dată în competența instanței de judecată, legiuitorul nu a urmărit ca judecătorul să facă doar un calcul matematic (respectiv să înmulțească penalitatea stabilită cu numărul de zile întârziere), ci să analizeze în concret toate circumstanțele cauzei, precum și prejudiciul suferit de reclamant, urmând a păstra un just echilibru de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit, respectiv determinarea debitoarei să își execute obligația de a face stabilită prin titlul executoriu. Pe cale de consecință, în baza art. 906 alin. 4 C.p.c., față de considerentele expuse, având în vedere intervalul de timp de la data emiterii titlului executoriu, precum și neexecutarea obligaţiei, instanța va admite cererea de chemare în judecată, va fixa suma datorată de către debitori cu titlu de penalități la valoarea de 27.000 lei ( 300 lei x 99 de zile), aferente perioadei 23.03.2022 – 23.06.2022, și va obliga debitorii la plata sumei de 27.000 lei către creditori, apreciind că aceasta reprezintă o sumă necesară și suficientă pentru a constrânge debitorii la executarea obligației de a face stabilite prin titlul executoriu, păstrând totodată un just echilibru de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit”, se arată în motivarea judecătoarei.
Care sunt abuzurile administrației locale?
- Nu a efectuat la timp lucrările de consolidare a zonei afectate de alunecări de teren.
- Nu a înștiințat Consiliul Local care e parte în process despre obligațiile impuse de instanță, deși suplimentar mai exista și obligația legală de a aduce la cunoștința autorității deliberative stadiul intervențiilor în cazul zonelor afectate de calamități naturale.
- Până la această data este neclar dacă s-a demarat o investigație internă de găsire a persoanelor responsabile și atragerea răspunderii civile delictuale a funcționarilor publici responsabili, inclusiv a primarul Turzii, în calitatea sa de ordonator principal de credite. Paguba, la fel ca și celelalte țepe trase bugetului local, rămâne pe seama bugetului local.