Administrația publică locală de la Turda și administrația județeană aveau încă din 2019 pârghiile necesare să intervină în cartierele de genul Coloniei de Ciment de la Turda, unde a avut loc tragicul accident ce a dus la moartea oamenilor. Parlamentul României adoptase de mai bine de doi ani o lege prin care așezările informale, compuse din 2-3 spații de locuit neconforme și sub standarde, să fie identificate ca atare și să beneficieze de fonduri pentru sistematizare și acces la infrastructura publică, inclusiv acces la rețele de apă și servicii sanitare. Legea a făcut parte dintre inițiativele fostului deputat clujean Adrian Dohotaru.
Deputatul romilor din Parlamentul României, Cătălin Manea, a anunțat că va da în judecată Primăria Turda pentru tragedia petrecută.
Ce lege nu a respectat Primăria Turda?
Deși au trecut trei ani, Municipiul Turda nu a demarat procedura de identificare a așezărilor informale și nici nu a corelat programele de asistență socială și de investiții cu nevoile din aceste tipuri de așezări, deși era obligată prin lege să facă asta. Nicoale Teclu, Barbu Lăutaru, locuințele paralele cu strada Panait Cerna sau Cartierul Margaretelor ori locuințele din capătul cartierului Primăverii sunt astfel de exemple de așezări informale ce puteau și pot fi identificate ca atare. Poate după această tragedie, Municipiul Turda va demara indentificarea și cadastrarea așezărilor informale. Autoritățile se feresc să înregistreaze existența așezărilor informale deoarece odată ce acestea există oficial, edilii orașului nu se mai pot preface că n-au știut de existența lor.
Potrivit unor surse din Primăria Turda, autoritățile locale nici măcar nu au adus în discuție planul de identificare a așezărilor informale.
Legea prevede că identificarea așezărilor informale se face sub coordonarea primarului și în baza unei Hotărâri a Consiliului Local. Aplicarea Legii 151/2019 și a Ordinului MLPDA 3494/2020 nu a fost făcută la Turda.
Conform definiției din Legea nr. 350/2001 Aşezarea informală este definită drept o grupare de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Aşezările informale sunt situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, cuprind locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate, şi/sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, iar prin localizarea şi caracteristicile sociodemografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii), biologic (gropi de gunoi, depozite de deşeuri, situri contaminate şi altele asemenea) sau antropic (zone de siguranţă sau zone de protecţie ale obiectivelor Seveso, ale infrastructurilor tehnico-edilitare şi altele asemenea), unele aşezări informale pun în pericol siguranţa şi sănătatea locuitorilor lor.
”Conform expunerii de motive care a stat la baza adoptării Legii nr. 151/2019 prin soluția legislativă se preconizează ca locuitorii din aşezările informale și autorităţile administraţiei publice locale vor putea acționa coerent astfel încât fenomenul informalității sa fie limitat, iar conditiile de viată și siguranţa sa fie îmbunătățite”, se arată într-un document al Consiliului Județean Cluj semnat de președintele CJ Cluj, Alin Tișe. La nivel de județ, comisia privind așezările informale a fost constituită în urma unei ședințe a Consiliului Județean. La Turda, problema dacă or fi auzit cumva de ea, este îngropată și nu a fost supusă dezbaterii Consiliului Local.
Primarul ar putea fi găsit vinovat
Legea arată clar că ”Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi alte organe ale administraţiei publice cooperează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, oferind informaţiile necesare şi implementând măsurile ce ţin de domeniul lor de competenţă, astfel încât aşezările informale identificate să fie prioritare în cadrul acţiunilor şi politicilor publice privind locuirea, accesul la infrastructură, sănătatea publică şi siguranţa persoanelor”. Așa sună prevederile articolului 19^1 din Legea nr. 151 din 24 iulie 2019 prin care se modificau prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
Potrivit art. 38^3 din Ordinul 3494/2020 al MLPDA ”În vederea identificării așezărilor informale, evaluării situației acestora și stabilirii măsurilor necesare, în coordonarea primarului/primarului general al municipiului București, autoritățile administrației publice locale organizează grupuri de lucru proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, din care fac parte, după caz, conform organigramei, serviciile/persoanele responsabile cu: urbanismul și autorizarea construcțiilor, control și disciplină în construcții, registrul agricol, asistență socială, sănătate publică, investiții, asistență și reprezentare juridică, poliția locală, experți locali pentru romi. În grupurile de lucru sunt incluși și reprezentanți ai societății civile”
Primăria Turda nu a înființat niciodată grupul local de lucrur pentru identificare așezărilor informale.
Ce putea face Primăria Turda și nu a făcut?
Să demareze procedura de identificarea așezărilor informale, stabilind prin Hotărâre de Consiliu Local grupul de lucru și mecanismele pentru a identifica existența acestora.
Să evalueze riscurile din așezările informale care pun în pericol viața oamenilor și să elaboreze planuri pentru diminuare a acestora.
Să coreleze investițiile în infrastructură cu existența acestor așezări informale și să asigure accesul la infrastructura de bază: drumuri, acces la apa potabilă, iluminatul public, să asigure sanitația zonelor.
Să stabilească măsuri de sistematizare a zonei și de reducere a fenomenului.
