Autoritățile naționale, județene și locale nu au aplicat eficient legea privind identificarea așezărilor informale deși actul normativ era aprobat de mai bine de doi ani de zile.
Potrivit legii, așezările informale, adică grupurile de locuințe improvizate pe raza unei localități trebuiau inventariate, incluse în proiecte de modernizare și sistematizare iar riscurile privind viața oamenilor trebuiau analizate și diminuate.
Legea mai prevedea că proiectele privitoare la așezările informale pot beneficia de un punctaj suplimentare acordat cererilor de finanțare.
Primăria Turda evită să identifice corect așezările informale deoarece odată ce municipalitatea le înregistrează oficial trebuie să adopte și planuri de sistematizare și intervenție socială.
Fișa cu datele trimise Guvernului e prezentantă la finalul articolului.
În România există cel puțin 64.000 de familii, respectiv peste 200.000 cetățeni români care locuiesc în așezări informale,în special la periferia satelor și orașelor. Potrivit Legii nr. 151/2019, așezările informale sunt „grupări de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Autoritățile sunt obligate să identifice aceste zone, să le înregistreze și să demareze planuri de sistematizare a lor. Aşezările informale sunt situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, cuprind locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate, şi/sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, iar prin localizarea şi caracteristicile sociodemografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii), biologic (gropi de gunoi, depozite de deşeuri, situri contaminate şi altele asemenea) sau antropic (zone de siguranţă sau zone de protecţie ale obiectivelor Seveso, ale infrastructurilor tehnico-edilitare şi altele asemenea), unele aşezări informale pun în pericol siguranţa şi sănătatea locuitorilor lor.
Municipiul Turda a identificat doar 47 de astfel de locuințe improprii în oraș
Fișa privind indentificarea așezărilor informale elaborată de Primăria Turda și trimisă Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pare să prezinte serioase lacune de redactare iar informațiile sunt neclare și incorecte.
În 2020, MDLPA emitea Ordinul 3494/2020 prin care autoritățile locale aveau obligația să identifice așezările informale din raza administrativă a localității.
Potrivit Consiliului Județean Cluj, Primpăria Turda a completat anexa 4 din Ordinul MDLPA doar în martie 2022. ”Primăria Municipiului Turda, la solicitarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, înregistrată la Consiliul Județean Cluj cu nr. 3056/28.01.2022, ne-a transmis prin adresa nr. 8477/03.03.2022, FIȘA DE DATE, conform Anexei nr. 4 a Ordinului nr. 3494/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind așezările informale, pe care o aveți anexată”, se arată într-un răspuns oficial al Consiliului Județean Cluj.
Documentele puse la dispoziție de CJ Cluj nu prezintă însă nicio dată care să certifice momentul înregistrării documentului și dacă acesta a fost cu adevărat inainte sau după incendiul de la Turda.
În plus, fișa de date privind așezările informale de la Turda are serioase lacune. Este neclar însă de ce Primăria Turda a trimis o fișă de date din care lipsesc așezările informale supuse riscurilor de sănătate din cauza poluanților chimici.
Potrivit Fișei de Date, așezarea informală identificată de Primăria Turda se întinde pe 12406 mp și are 47 de unități destinate locuirii, situate în intravilan. Din acestea 39 de locuințe neconforme sunt situate pe domeniul privat. Evaluările arată că 22 de locuințe sunt supuse inundațiilor. Primăria Turda susține că nicio locuință informală nu se află în zone de risc chimic sau biologic pentru sănătatea populației deși locuințele din zona Solvay și Colonia de Ciment se află în zone contaminate descrise prin studii de specialitate.
Fișa de date întocmită de Primăria Turda este neclară și nu precizează la ce zone informale se referă. Autoritatea locală avea obligația să identifice ca zonă informală și locuințele de pe malul Arieșului, din zona Panait Cerna. Acestea se află în zona de protecție a unor situri arheologice identificate ca atare în Repertoriul Arheologic Național. În fișa de date se specifică că nu există situri de date arheologice. Așadar nu poate fi vorba nici de zona Panait Cerna.
Potrivit fișei de date, în așezarea informală de la Turda sunt doar 162 de locuitori, sunt doar 22 de copii și 47 de gospodării.
Fișa de date trimisă ministerului nu corespunde ca informații nici unei zone informale din Turda.
Unde anume e ”zona informală” compusă din doar 47 de locuințe neconforme dar întinsă pe 12406 mp cu doar 162 de locuitori și 47 de gospodării, supusă riscului de inundații dar nesupusă riscurilor poluaților chimici, e total neclar din documentul Primăriei Turda.
Funcționarul public care a completat documentul nu a putut fi contactat pentru informații suplimentare.
Cel puțin trei așezări informale sunt în zone de protecție arheologică
Cel puțin trei așezări informale din Turda sunt amplasate în zonă de protecție arheologică, printre aceastea numărându-se cea ce la capătul străzii Petru Maior și zonele informale din zona străzilor Panait Cerna. Acestea nu au fost identificate ca atare în fișa trimisă Consiliului Județean Cluj. Potrivit directorului Muzeului de Istorie Turda, Dan Matei, funcționarii din Primăria Turda cunosc zonele de protecție arheologică din oraș, astfel că pot cu ușurință să le menționeze în documentele oficiale.
Așezările informale de pe strada Panait Cerna se află în zona necropolei romane, cu două situri identificate și înregistrate în Repertoriul Arheologic Național iar așezările informale de la capătul străzii Petru Maior sunt în zona unei așezări din epoca bronzului și în zona unei alte necropole.
De ce se ferește Primăria să identifice așezările informale?
Administrația locală de la Turda dă dovadă că nu vrea să identifice toate așezările informale din oraș. Dacă acestea ar fi legal și corect inventariate și evaluate, atunci tot oficial Municipiul Turda ar avea niște ”zone negre” și mai mulți cetățeni ce ar trebui să primească asistență socială de urgență.
Municipalitatea ar putea fi obligată să asigure sistematizarea zonei și cel puțin accesul la infrastructura de apă potabilă.
Ce nu scrie în acte, nu există, cam asta e politica Primăriei Turda față de identificarea așezărilor informale.
fisa-de-date-mun-turda-jud-cluj-2
