Consilierii locali USR Turda au solicitat administrației Matei să sprijine școlile în accesarea de fonduri din PNRR pentru reducerea abandonului școlar, prin intermediul unei scrisori deschise trimise pe la începutul acestei luni.
Peste 600 de elevi din Turda sunt în grupa de risc a abandonului școlar. Pandemia COVID a complicat extrem de mult șansele de reușită a proiectelor educaționale clasice.
Care va fi strategia autorităților locale? Incapabile să gestioneze eficient proiectele curente din învățământul turdean, vor fi acestea în stare să inițieze și să ducă la bun sfârșit alte noi proiecte?
Conform prevederilor programului european, Școala Gimnazială “Teodor Murășanu”, Școala Gimnazială Poiana, Școala Gimnazială “Horea, Cloșca și Crișan”, Școala Gimnazială “Avram Iancu”, clasificate cu risc ridicat de abandon școlar, și Școala Gimnazială “Andrei Șaguna”, cu risc mediu, se încadrează în criteriile de finanțare ale Ministerului Educației. Acește școli ar putea primi câte 200 mii euro din bani europeni.
”Dacă Primaria Turda consideră educația o prioritate, va îndruma școlile eligibile în completarea actelor necesare accesării fondurilor, până la 17.01.2022, data limită de depunere a cererilor de participare la program”, au arătat cei de la USR Turda, într-o scrisoare descrisă transmisă încă de acum o săptămână.
Situația rea a sistemului de educație de la Turda este una serioasă. Conform estimărilor Inspectoratului Școlar Județean Cluj, citate de Primăria Turda, în unitățile de învățământ din municipiul Turda studiază în prezent circa 600 de elevi provenind din familii monoparentale, peste 200 care se află în grija bunicilor sau rudelor, 100 cu cerințe educaționale speciale, 50 în plasament, iar aproximativ 400 de elevi sunt în familii cu venituri reduse. Toți acești elevi sunt considerați în grupe de risc. Cel mai mare risc de excluziune dela educație se înregistrează în cazul copiilor și tinerilor de etnie romă, în condițiile în care cei mai mulți dintre aceștia nu ajung să finalizeze nici măcar ciclul gimnazial, lucru indicator de fenomenele de absenteism și abandon de la școlile frecventate în general de aceștia.
Politica majoră de combatere a abandonului școlar adoptată de Primăria Turda a fost acordarea de burse sociale, oricum prevăzute de lege. În 2020/2021, municipalitatea anunța cu emfază că valoarea burselor școlare a crescut cu 500%. Valoarea unei burse sociale după creșterea de 500% a ajuns la 100 de lei. Vă puteți imagina cât valora înainte de majorare, principala măsură se susținere socială a elevilor săraci din oraș.
În 30 decembrie, a fost adoptată la nivelul Guvernului, Hotărârea privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), în cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată”, cu finanțare PNRR în valoare de 543 milioane euro
Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar se acordă granturi în valoare de maximum 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat. Cele cinci școli din Turda sunt menționate pe lista unităților de învățământ eligibile, listă publicată de Ministerul Educației.
Este neclar la acest moment dacă școlile din Turda au aplicat la această axă de finanțare, deoarece administrația locală nu a dat un răspuns scrisorii ce a fost semnată de consilierii locali USR.
Eșecul proiectelor de educație de la Turda
Chiar dacă s-ar solicita noi fonduri care să finanțeze proiectele în educație de la Turda, reala problemă o reprezintă finalizarea proiectelor demarate. Ca și în cazul reabilitării de drumuri sau a rețelei de apă, și în proiectele de educație de la Turda e un haos complet.
În 26 martie 2020, Consiliul Local Turda aproba Hotărârea 74 privitoare la aprobarea propunerilor de politici publice în sectorul educație. Hotărârea Consiliului Local prevedea un calendar de realizare a proiectelor majore din învățământul turdean, cu termene de realizare în 2021, 2022, și 2024.
Peste 78% din proiectele înscrise acolo nu sunt realizate, conform calendarului propus.
Pe hârtie, în perioada 2020- 2023 ar trebui să fie cheltuiți 11,59 milioane de euro pentru dezvoltarea educației în oraș. Suma este colosală, dacă ar fi o sumă pe bune.
Bugetul total estimat pe activitățile din anii 2020-2023 este de 6 milioane de euro pentru creșterea cu minimum 5% a gradului de cuprindere a copiilor în învățământul antepreșcolar și preșcolar, 1,8 milioane de euro sunt fonduri pentru reducerea cu 25% a abandonului școlar, 140.000 de euro sunt destinați pregătirii profesionale a cadrelor didactice, 2,15 milioane de euro ar urma să se cheltuie pentru creșterea cu 50% a participării tinerilor la învățământul tehnic, 1,5 milioane de euro ar urma să se cheltuie pentru înființarea unei specializări universitare de licență și masterale în balneologie, 50.000 de euro, acordarea de sprijin financiar pentru copii de grădiniță, alți 50.000 de euro pentru specializarea profesorilor, și 100.000 de euro pentru combatarea abandonului școlar.
O serie de activități precum cele de consiliere, a elevilor și părinților au fost îngreunate sau stopate de pandemia COVID. O serie de investiții directe, însă, nu au fost finalizate de administrația locală.
În 2021 trebuia înființată o grădiniță pentru copii cu nevoi speciale. În același an trebuiau finalizate reabilitările grădințelor Sf Maria și a creșelor nr 4 și nr 5. Până în 2023 ar trebuie să fie modernizate grădinițele ”Dr Ioan Rațiu” și Poiana cu Castani.
Din 2020, de la aprobarea politicii locale în sectorul educație, Consiliul Local nu a primit nici un raport privitor la gradul de realizare a acestora. E drept, nici consilierii locali n-au cerut așa ceva.
