Fantasmagoriile TNL Turda: Primăria Turda e performantă

0
Fantasmagoriile Tnl Turda Prim Ria Turda E Performant

foto: Rețeaua de canalizare nou construită e fisurată a treia oară, pe str IL Caragiale din Turdaiunie 2021 Nici CAA nici Municipiul Turda nu au avut reacții oficiale cu privire la calitatea lucrărilor

Organizația de Tineret a Partidului Național Liberal a publicat astăzi un comentariu în care apreciază că Primăria Turda este una performantă când vine vorba de dezvoltarea urbană. TNL citează un clasament întocmit de site-ul urbanizehub.ro care clasează Primăria Turda pe locul 5 în cadrul unui articol ”Cele mai performante administrații publice din România”.
Informația distribuită de TNL Turda merită un comentariu din prisma referirii tinerilor liberali la întocmirea clasamentului care s-ar fi făcut prin intermediul unor ” indicatori de performanță obiectivi”.


E o greșală politică să susții la nesfârșit apartenența Turzii la tot felul de clasamente naționale valide sau inventate ca o dovadă a performanței, câtă vreme turdenii, vecinii tăi de pe stradă, văd borduri strâmbe, asfalt crăpat, avarii repetate la rețeaua de apă, lucrări începute și deloc terminate. Desigur, pentru TNL Turda filmul bate viața iar realitatea diferă de cea văzută de turdeni, zi de zi.

Autorii studiului care clasează Primăria Turda pe locul 5 în țară își propun să arate care sunt cele mai performante administrații publice din perspectiva a cinci indicatori, cel mai important fiind acela al valorii contractelor pe fonduri europene încheiate, urmate de alți cinci indicatori descriși de către autori, după cum urmează

PIB per cap de locuitor.Prioritatea zero pentru orice primărie ar trebui să fie un sector privat dinamic. Foarte puține primării și-au asumat un rol pro-activ în atragerea strategică a investitorilor și puține au o strategie clară de susținere a mediului privat local. Perioada de referință anul 2018

Rata de promovabilitate la Bacalaureat. Dacă nu ști să îți pregătești generațiile viitoare, nu poți spera să performezi. Primăriile pot formal să se ocupe numai de infrastructura formală, dar în practică au mult mai multe instrumente pentru a asigura performanța în acest sector. – an de referință 2018
Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri Capacitatea unei administrații locale de a genera venituri proprii este importantă și va fi vitală atunci când volumul fondurilor europene va scădea. – valoarea medie pentru anii de referință 2016-2019
Populația la fiecare angajat din primărie Unele primării sunt performante, altele sunt hiper-performante – mai exact, ele știu să facă multe cu puțin. Un primar bun știe să atragă oameni performanți și să îi capaciteze să livreze la un nivel înalt. -2018
Cheltuieli de capital Capacitatea de a mobiliza cât mai multe venituri de la nivel local pentru investiții cheie este unul din criteriile cele mai importante pentru a măsura performanța unei primării. Perioada 2014-2020

Baza fiecărei cercetări o reprezintă metodologia și relevanța indicatorilor iar stabilirea acestora vine cu un mare grad de subiectivitate care trebuie întotdeauna diminuat. Prima intrebare este aceea în raport cu cine și ce faci cercetarea. Autorii studiului își iau o marjă de siguranță și recunosc inacuratețea unor indicatori precum exactitatea valorii contractelor finanțate. Spre exemplu în cazul Turzii sunt adăugate fondurile europene pentru modernizarea rețelei de apă-canal la nivel regional inclusiv sumele pentru municipiul Câmpia Turzii și comunele asociate.
PIB-ul pe cap de locuitor la data de referință 2018 este irelevant pentru un clasament al anului 2021 la fel rata de promovabilitate la BAC în 2018 pentru a concluziona locul într-un clasament stabilit trei ani mai târziu. Ponderea veniturilor din taxe locale in total venituri sub forma unei medii multi-anuale este si ea irelevantă.
O serie de referiri la Salina Turda, construită acum un deceniu sau referirea la un ghid de dezvoltare urbană ce nu a fost niciodată pus în practică (ca un fapt amuzat, eu l-am postat online în speranța că nu va fi cu totul pierdut), sunt criterii mai mult decât subiective ce fixeaxă Turda în top 5 al acestui clasament.
Trecând cu vederea peste o serie de inexactități în datele existente precum numărul de funcționari raportat la numărul de locuitori, în studiul amintit lipsesc o serie de indicatori cheie. Nu performanța unei administrații locale contează într-o Uniune Europeană modernă ci modul în care performanța e corelată cu dezvoltarea durabilă.

Administrația locală de la Turda nu e acuzată că nu a atras fonduri și că nu investește ci e acuzată că nu le gestionează eficient și că investește prost.

Lipsesc așadar o serie de indicatori cheie ce pot stabili un clasament al eficienței unei administrații locale din prisma dezolvării durabile. Acesti indicatori nu sunt greu de urmărit și sunt descriși deja în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030. Lipsesc indicatori cu referire la sanitație și sănătatea publică precum cei privind numarul de medici sau al paturilor de spital la numărul de locuitor, indicatori care să reflecte buna guvernare sau indicatori care să reflecte serviciile de utilitate publică de interes local. Doar referirile la serviciile de utilități publice ar avea cel putin cinci indicatori ce ar putea vorbi explicit despre performanța une administrații locale : volumul de apă distribuită raportat la numărul de locuitori, populația conectată la sistemul de epurare a apelor uzate, apele uzate evacuate, cantitatea de deşeuri menajere colectate pe locuitor , gradul de acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate, rata de reciclare a deșeurilor urbane colectate, dinamica lungimii străzilorși rețelelor de utlități sau a suprafețelor verzi alocate pe cap de locuitor.


Cercetarea la care face referire TNL Turda ne spune un singur lucru: că administrația locală a semnat contrate europene pe sume impresionante și acesta e un lucru pe care îl știm deja. Nici măcar asta nu e o performanță în sine deoarece autorii studiului referă la un grad de supra-contractare a fondurilor europene ce a ajuns la 130%, la nivel național.


Ce nu ne spun nici studiul și nici TNL Turda e cu ce eficiență și la ce nivelul calitativ se fac lucrările din bani publici.

De aici și revolta populară a turdenilor de pe rețele de socializare, la adresa postării TNL, o revoltă care reclamă de fapt lipsa completă a standardelor de calitate în lucrări.
E o greșală politică să susții la nesfârșit apartenența Turzii la tot felul de clasamente naționale valide sau inventate ca o dovadă a performanței administrației câtă vreme turdenii, vecinii tăi de pe stradă văd altceva. Văd borduri strâmbe, asfalt crăpat, avarii repetate la rețeaua de apă, lucrări începute și deloc terminate.

Logo5

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.