În noiembrie 2020, administrația locală de la Turda găzduia un simpozion al unui ong care propune un nou concept: NATO Urban. Conceptul, care e presărat cu tot felul de idei preluate din lucrările militare, amestecă lucruri și îi face pe primari să declare lucruri trăznite.
Consecința întâlnirii de la Turda a fost înființarea Clubului de Afaceri Euro-Atlantic Partnership Turda, un ong ce-și propune dezvoltarea conceptului NATO Urban.
Inițiatorii ideii sunt Vasile Aileni, fost senator FSN și implicat în activități de lobby și Mădălina Neacșu, expert în securitate şi rezilienţă urbană.
Primarul care declară că a folosit o armă chimică în oraș
”Inițiem și o serie de proiecte integrate între vecinătăți urbane din vecinătatea imediată a bazelor militare, acele hub-uri medicalo-militaro-transilvănene (!) deci inclusiv componenta medicală, sau hub-uri energeotico-militare pentru că emerge această dimensiune energetică și investițiile majore ce se fac pe teritoriului României ….”, le-a explicat Mădăline Neacșu, celor din Primăria Turda.
Primarul orașului NATO Turda a explicat și el cum luptă cu dușmanul invizibil Covid cu vapori de clor împrăștiați în tot orașul folosind ”vaporizatoare uriașe”.
Impasibilă, consultanta în securitate nici măcar nu-i atrage atenția primarului Turzii că de fapt povestește într-o emisiune pe teme de securitate despre cum și-a gazat cetățenii. Clorul este considerată printre cele mai simple arme chimice iar culmea e că are și cod de identificare NATO.
În după masa zilei de 22 aprilie 1915, membri ai unei unități speciale ai armatei germane deschideau valvele unor cilindi metalici la Ypres, în Belgia. În 10 minute, 160 de tone de clor gazos au fost eliberate către tranșeele franceze. Cilindri metalici fuseseră montați în secret cu trei săptămâni înainte iar atacul cu arma chimică fusese supervizat atent de meteorologi, Atacul cu arma chimică a permis o ruptură a frontului pe o distanță de 6 kilometri.A fost prima folosire la scară mare a clorului gazos ca armă chimică
Păcăleala ”Turda oraș NATO”
Când autoritățile locale de la Turda au anunțat prin communicate de presă că Turda e oraș NATO, serviciile de securitate zonale au tresărit. Știau despre încliniațiile administrației locale de a angaja foști polițiști, sri-ști sau ex-directori de penitenciar.
N-au anticipat însă că autoritățile locale au o noua viziune regional-strategică chiar așa de grandioasă. Au răsuflat aproape ușurați când s-au lămurit că de fapt e vorba doar despre visul unor lideri locali de a strânge mâna unor generali americani.
Înainte să devină oraș NATO cu tren electric și telegondolă care să urce de la Salină până pe la Băișoara (ori de ce nu Muntele Mare), municipiul Turda ar trebui să rezolve probleme mai stringente, în special de securitate socială. Spre exemplu administrația locală nu are o cifră exactă a populațiilor sărace ce locuiesc la periferii. Iar astfel de populații sunt amenințări de securitate în situații de criză. Lucrările de reabilitare a rețelelor se desfășoară problematic și cu rateuri. Eventualul colaps al rețelelor de servicii publice într-o criză, este o amenințare de securitate. Înainte să devină ”oraș NATO”, adică cu nuanța militaristă, Turda ar trebui să devină un oraș civilizat și care absoarbe din cultura și valorile spațiului nord-atlantic.
NATO Urban și cine îl propune
Conceptul de reziliență urbană nu prea are de-a face exclusiv cu NATO ci cu noțiunile de securitate în general. NATO Urban și hub-urile militaro-medicalo-transilvănene (!) sunt doar niște termeni frumoși pentru atras primari grandomani.
E adevărat, specialiștii în securitate au constatat trei fenomene majore care nasc adevărate provocări: urbanizarea, litoralizarea și interconectivitatea sistemelor, inclusiv a grupurilor umane. Abordarea acestor teme este însă una mult prea complexă pentru un nivel local de decizie și presupune mult mai multe decât a lega cu un tren electric niște localități, de o bază militară aeriană.
Conceptul NATO Urban este propus de către Vasile Aileni, fost senator FSN dar care e cunoscut mai mult pentru mici activități de lobby. În 2006 promitea o finanțare de peste 80 de milioane de dolari pentru constituirea unui Pol Democrat, o grupare a partidelor stângiste din România care nu s-a mai realizat niciodată.
Mădălina Neacșu are un doctorat în informații și securitate, e specializată în securitate alimentară, cu o activitate științifică limitată la o serie de articole și studii de doar câteva pagini.
