Consiliul local Turda se va întruni mâine, de la ora 11 în ședință extraordinară pentru a discuta un proiect controversat: aprobarea situațiilor financiare ale Companiei de Apă Arieș și descărcarea de gestiune a administratorilor. Directorul general al CAA este însă și vicepreședintele PNL Turda și ginerele primarului Turzii, Cristian Matei. Proiectul de descărcare de gestiune e de altfel elaborat chiar de către primarul Turzii. Ședința a fost programantă ”de îndată” și online, astfel că opoziția are puține șanse de a formula întrebări către aparatul executiv al Primăriei pentru a obține clarificări.
Descărcarea de gestiune a administratorilor Companiei de Apă Arieș are două subiecte extrem de problematice. Una dintre acestea este situația plăților pentru proiectul CL1 cel mai mare din Proiectul POIM II. Către Hidroconstrucția s-au făcut plăți în avans de 4,204 milioane de lei. Factura de avans aferentă contractului de lucrări CL1 înregistrată in luna decembrie 2019 a fost de de 4.204.945,37 lei, cu TVA in valoare de 798.939,62 lei . L-a această factură s-au înregistrat deduceri de lucrări în sumaă de 109.811,81 lei (cu TVA), rămânând un avans de dedus de 4.112.666,54 lei, iar TVA 781.406,64 lei.
Auditorii CAA vin însă cu o informație complementară. ”Potrivit informațiilor primite la data de 26.01.2023 de la compartimentul juridic, Societatea înregistrează creanțe de recuperat la masa credală de la societatea Hidroconstrucția S.A.-în insolvență- în sumă de 87.161,40 lei, acesta având calitatea de furnizor de lucrări în cadrul proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată. Pentru garanțiile de bună execuție Societatea nu s-a înscris la masa credală cu creanțe sub condiție, intrând astfel sub incidența art. 114, alin. (1) din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă cu modificările și completările ulterioare. Datorită acestui aspect poziția financiară și rezultatul contabil este denaturat deoarece Societatea avea obligația să constituie provizioane pentru evenimente care fac obiectul garanțiilor de bună execuție”, se arată în raportul auditorilor.
Din această ultimă formulare rezultă că CAA nu mai poate cere ca și creditor garanțiile de bună execuție de la Hidroconstrucția. Este neclar dacă Compania de Apă Arieș are garanții de bună execuție constituite prin polițe de asigurare încheiate de Hidroconstrucția. Compania de Apă Arieș ar trebui să lămurească în fața Consiliului Local Turda cum va recupera 4 milioane de lei plătiți în avans pentru proiectul CL1, dacă au polițe de asigurare valabile, practic ar trebui să lămurească toate susținerile auditorilor, de ce nu s-au înscris la masa credală, dar mai ales ce înseamnă că nu au constituit provizioane pentru garanțiile de bună execuție deși erau obligați să o facă.
Lucrări nerecepționate de UAT-uri în valoare de 96 de milioane de lei
Societatea precizează că în evidentele contabile ale Societății figurează investițiile aferente unităților administrativ-teritoriale deoarece Societatea nu a primit exemplarul protocolului de predare-primire a investitiilor semnat de catre reprezentantii primăriilor din Nota 3 la situațiile financiare rezultă faptul că din valoarea totală de 362.894.867,30 lei imobilizări corporale în curs de execuție, suma de 96.146.753,82 lei reprezintă investiții finalizate și nepredate unităţilor administrativ-teritoriale. Prin urmare valoarea reflectată în situațiile financiare reprezentând imobilizări corporale în curs de execuţie este majorată cu suma investițiilor care aparțin domeniului public. Potrivit art. 44, alin.(4) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 republicată cu modificările și completările ulterioare, bunurile realizate în cadrul programelor de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, dacă sunt finanţate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri de retur, dacă au fost realizate cu finanţare privată în cadrul unor programe de investiţii asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la expirarea acestuia.
Care e miza?
Trecând peste discuțiile despre calitatea lucrărilor și efectuarea corectă a recepțiilor de lucrări, amânarea preluării de către UAT-uri a investițiilor finalizate are o miză financiară certă, explică Sorin Săveanu, fostul director al CAA și cel care a semnat contractual de delegare al serviciului de apă, acum mai bine de un deceniu. Compania de Apă Arieș plătește o redevență anuală calculată la valoarea bunurilor de retur, adică la valoarea acelor bunuri pe care le-a primit pentru a opera serviciul. Teoretic, cu cât crește valoarea bunurilor de retur cu atâta ar trebui să crească redevența. Din 2009-2012, începuturile contractului de delegare valoarea investițiilor a crescut progresiv. Dacă UAT-urile ar înscrie în domeniul public noile investiții, acestea ar trebui să le predea în administrare către CAA. Valoarea bunurilor de retur ar crește, la fel și valoarea redevenței. Potrivit contractului, redevența se returnează către CAA pentru a finanța noi investiții. Metodologia legală de a returna redevența este aceea că initial operatorul de apă ar trebui să vireze banii către UAT-uri. Ulterior UAT-urile redirecționează sumele către un cont special de investiții. Acest mecanism nu a fost aplicat efectiv niciodată deoarece scriptic ar fi rezultat faptul că UAT-urile finanțează într-un ritm în creștere investițiile în rețele de apă-canal. Un mecanism prin care investițiile rămân în aer, permit CAA să ceară mai mulți bani pentru investiții, inclusiv prin majorarea prețului la apă.
Potrivit proiectului de hotărâre inițiat de primar, cea care este mandatată să semneze descărcarea de gestiune va fi consiliera Ioana Orbean, președinta Comisiei juridice a Consiliului Local Turda, care e de profesie avocat. Politică și Putere i-a solicitat Ioanei Orbean să clarifice dacă va accepta să semneze descărcarea de gestiune a administratorilor CAA în condițiile în care în raportul de audit se vorbește despre rezultate contabile denaturate iar auditorii remarcă că CAA nu a constituit garanții de bună execuție așa cum trebuia să facă. Ioana Orbean a precizat în după-masa zilei de 15 mai că nu citise proiectul de hotărâre și nu poate face clarificări juridice sau tehnice cu privire la proiectul de hotărâre. Consiliera PNL a precizat că va face clarificări în cursul zilei de 16 mai, înaintea ședinței de Consiliu Local.