foto: Administrația locală de la Turda a ascuns rapoartele Curții de Conturi de ochii opiniei publice și ai consilierilor locali
Rapoartele Curții de Conturi sunt documente cu caracter public odată cu încheierea controlului efectuat de auditorii Curții de Conturi, a stabilit Curtea de Apel Cluj, într-un dosar în care Compania de Apă Arieș Turda a fost obligată să facă publice acest tip de documente. Dosarul soluționat a vizat o cerere în baza Legii 544/2001, privind accesul la informațiile cu caracter public.
Companiei de Apă Arieș i s-au solicitat rapoartele de audit realizate în urma unui control al Curții de Conturi. Compania publică a refuzat să comunice informațiile și, în baza unei interpretări proprii a RegulamentuluI Curții de Conturi, a considerat că documentele nu au caracter public.
Decizia Curții de Apel Cluj pune capăt unei înșelăciuni care durează de mai bine de 5 ani, prin care administrația locală de la Turda refuza să prezinte rapoartele Curții de Conturi atât Consiliului Local cât și presei.
Notă: pentru a citi documentele atașate folositi săgețile înainte/înapoi amplasate în colțul stâng de jos al documentelor atașate în articolui și care sunt vizibile când cursorul mouse-lui e poziționat pe document.
Documentele de control ale Curții de Conturi dau mereu bătăi de cap șefilor dintr-o adminstrație locală, fie că e vorba de primar, fie că e vorba de directori de companii publice. De regulă, auditorii găsesc nereguli iar neregulile vin cu probleme de imagine și, mai rar, chiar și cu probleme penale, pentru șefii din administrație.
La Turda, toți primarii și directorii de companii publice locale au încercat de ani de zile să dosească documentele de control ale Curții de Conturi. Situația s-a întânit în cazul administrațiilor primarilor Virgil Blasiu și Tudor Ștefănie. E valabil și în cazul primarului Cristian Matei și a ginerelui său, Bogdan Bobic, directorul Companiei de Apă Arieș. În mandatele primilor doi primari, documentele erau ”pierdute”, controalele erau ”uitate. În timpul actualei administrații locale, lucrurile au fost duse la un alt nivel. Autoritățile locale au căutat chiar și o justificare legală care să le permită să ascundă documentele Curții de Conturi de ochii opiniei publice și a consilierilor locali.
Subterfugiul folosit avea la bază o prevedere a Regulamentului Curții de Conturi care spune că documentele de control au caracter public odată cu ”încheierea procedurii de valorificare a controlului”. Curtea de Conturi înțelege că încheirea valorificării este atunci când directorul Curții de Conturi emite decizia de control și rapoartele de audit cu constarările și măsurile dispuse. Autoritățile locale de la Turda au interpretat că procedura ”de valorificare” se încheie doar atunci când se duc la îndeplinire dispozițiile trasate de auditori în documentele de control. Păstrarea confidențialității documentelor Curții de Conturi până la finalizarea controlului este de fapt un mecanism de protejare a auditorilor de orice presiune publică ce s-ar putea exercita asupra lor. Autoritățile locale de la Turda au transformat însă acest mecanism de protecție al echipelor de control într-un mecanism de protejare a propriei lor imagini.
Subterfugiul a făcut ca ani de zile, rapoartele Curții de Conturi să fie considerate confidențiale, să nu fie prezentate Consiliului Local Turda și nici presei pe motiv că măsurile dispuse de Curtea de Conturi ”sunt în lucru”.
Potrivit legii, Consiliului Local trebuie să i se prezinte toate rapoartele de control ale Curții de Conturi. Controalele de la Spitalul Municipal, Compania de Apă Arieș, Domeniul Public SA ar fi trebuit să fie prezentate Consiliului Local Turda. Deasemenea, controalele Curții de Conturi, privitoare la bugetul local trebuie deasemnea prezentate Consiliului Local.
Vezi Decizia Curții de Apel Cluj, mai jos.
curteadeconturi-1Care sunt tipurile de nereguli ascunse de autorități?
Plata unor sume nejustificate către terți, încălcarea procedurilor de achiziții publice, încălcarea normelor financiar-contabile, cu efect asupra plății taxelor către bugetul de stat, neplata redevențelor către bugetele locale, sunt categorii de nereguli pe care autoritățile locale le ascund de ochii opiniei publice. Unele dintre ele ar putea fi considerate o fraudă ori cel puțin un prost management.
Curtea de Conturi a descoperit, spre exemplu, încălcarea procedurilor de achiziții publice la Domeniul Public Turda, faptul că la Compania de Apă s-a prejudiciat bugetul de stat sau faptul că nu era organizată gestiunea corectă a producției de apă. Curtea de Conturi constata în 2018 că la Compania de Apă nu exista o gestiune corectă a producției de apă, prin care să se asigure urmărirea și controlul condițiilor interne de producție prin sistemul costurilor și evidențierea pierderilor ca neimputabile.
Vedeți documentul Curții de Conturi, integral mai jos.
raport-follow-up
