BIG BROTHER în Primăria Turda. Turdenii sunt urmăriți pe camere video, fără să știe

1
900
Camere Supraveghere Video Secunet

Autoritățile locale de la Turda confirmă că are 87 de camere funcționale în 60 de locații din oraș. Informația a apărut ca urmare a unei solicitări a publicației Politică și Putere care a remarcat că într-o ședință recentă a Consiliului Local Turda a fost aprobată ”extinderea sistemului de supraveghere video”.

Autoritățile locale nu au făcut încă publice nici politica de utilizare a sistemului de monitorizare video nici informații care potrivit GDPR ar fi trebuie să fie aduse la cunoștința publicului.

Cine și cum îi urmărește pe turdeni, prin sistemul de monitorizare video la nivelul orașului, nu e foarte clar, în acest moment.

 Diverse surse susțin că primarul Turzii are acces la camerele de luat vederi, inclusiv la camerele de la ieșirile și intrările din oraș, care dispun de un soft special de monitorizare a numerelor de înmatriculare a autoturismelor.

Informația, e neverificată dacă ar fi adevărată, ar fi de o gravitate aparte, deoarece un lider politic local ar dispune discreționar de un instrument de urmărire a oricui, de la adversari politici, la magistrați sau polițiști.

Adminstrația locală nu a făcut public o politică de monitorizare video aprobată de Consiliul Local Turda, astfel că la această dată, teoretic, oricine poate avea acces necontrolat la rețeaua video de monitorizare a orașului

Paul Hălmăgean, reprezentant legal care detine calitatea de responsabil cu protectia datelor cu caracter personal, la nivelul Municipiului Turda spune că documentele privitoare la politica de monitorizare video ”sunt în lucru” și nu poate indica cu exactitate care din camerele de supraveghere sunt semnalizate potrivit legii. Hălmăgean nu poate spune nici cine are acces cu exactitate la filmările video și în ce condiții.  Confruntat cu faptul că turdenii nu știu cine și cum îi monitorizează, responsabilul cu datele personale al Municipiului Turda promite să transmite un răspuns ”în termenul legal de 30 de zile”.

BiG Brother de Turda a apărut începând din 2016, când primarul Turzii anunța oficial montarea primelor camere de supraveghere video din oraș. Luat de val, primarul le spunea atunci ziariștilor că va supraveghea personal pe telefon zonele în care se aruncă deșeuri și a prezentat faptul că avea acces live la transmisia camerelor de luat vederi.  Exista un scop și un temei legal în impunerea sistemului de supraveghere, dar sistemul de monitorizare de la Turda nu avea un regulament clar de operare Nici azi nu e clar cine e operatorul sistemului de monitorizare și care e politica de utilizare a sistemului.

În 2019, Big Brother de la Turda se extinde, iar treptat până în octombrie 2022, avem 87 de camere, în 60 de locații din oraș, fără să știm în ce condiții suntem supravegheați.

Potrivit specialiștilor în GDPR, pentru fiecare locație monitorizată video trebuie precizat scopul și temeiul legal, pentru fiecare locație monitorizată video. Trebuie să existe o politică de monitorizare video aprobată de Consiliul Local, care să menționeze cine este operatorul sistemului, ce alte instituții au acces la imagini, cum se face înregistrarea, unde se stochează și cum se pot formula obiecții sau sesizări.

”Fiecare cameră video ar trebui explicit identificată, cu menționarea operatorului sistemului de monitorizare- Poliție Locală, Poliție Națională, Primărie, trebuie precizat în politică cine sunt persoanele care au acces la sistem în ce condiții și cine aprobă asta. Deasemenea trebuie să existe o Analiză de impact ca să justifice monitorizare iar doar că cineva scrie niște considerente simple de genul că e pentru siguranță, nu sunt niște motive legal acceptate”, spun specialiștii consultați de Politică și Putere.

Politică și Putere a cerut Primăriei Turda să facă publice documentele locale prin care se aprobă monitorizarea video a zonelor din oraș și să facă publice, în regim de urgență:

Cine este operatorul sistemului de monitorizare, pentru fiecare locație monitorizată video

            Politica de utilizare a sistemului de monitorizare și Hotărârea Consilului Local prin care aceast politică de utilizare a fost aprobată de Consiliul Local Turda

            Cine sunt persoanele și instituțiile care au acces la sistemul de monitorizare video, cine a aprobat accesul acestora la sistem și în ce condiții (dacă aceste aspecte nu sunt menționate explicit în Politica de utilizare, de mai sus)

Care sunt cele 60 de locații din oraș, identificate exact, cu mențiunea pentru fiecare locație dacă este semnalizată corespunzător inclusiv dacă semnalizarea camerei este asigurată  cu menționare operatorului sistemului de monitorizare

O copie  Analizei de impact în baza căreia s-a dispus monitorizarea celor 60 de zone.

1 COMENTARIU

  1. Hotărâre
    ECLI:EU:C:2019:1064

    Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

    Da’ prstii prefera sa le fie violati copii prin parcuri doar ca sa poată fi Anti-Sistem!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here