Cererea primarului Turzii de cenzurare a președintelui PMP Turda, respinsă de Tribunalul Cluj. Motivarea include referiri ample la jurisprudența CEDO

0
972

Cererea prin care Primarul Turzii, Cristian Matei solicita instanței ca printr-o ordonanță președințială să i se impună președintelui PMP Turda, Andrian Nap ca aceasta să nu mai publice comentarii politice pe rețeaua Facebook a fost respinsă de către Tribunalul Cluj ca fiind neîntemeiată.

Motivarea judecătoarei are la bază ample referiri la jurisprudența CEDO și art. 10 din Convenția CEDO care protejează dreptul la libera exprimare, inclusiv atunci când informațiile publicate rănesc, șochează sau îngrijorează dacă publicarea servește interesului public și contribuie la o dezbatere de interes general.

Separat, primarul Turzii l-a dat în judecată pe consilierul local Adrian Nap, președintele PMP Turda pentru o serie de postări despre care edilul-șef al Turzii susține că sunt denigratoare și îi încalcă dreptul la imagine. Adrian Nap susține că a criticat activitatea administrativă a primarului iar în postările sale nu a vizat aspecte personale sau de familie ale primarului. Procesul privind denigrarea primarului este pe rolul instanțelor.

Până la soluționarea procesului principal dintre cei doi, primarul Turzii a cerut instanței să-i interzică lui Adrian Nap să mai posteze comentarii pe Facebook. Cererea a fost respinsă în primă instanță ca fiind neîntemeiată în special din perspectiva art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care protejează libertatea de exprimanre.

Hotărârea, pronunțată la 31 august 2022 e supusă apelului iar primarul a decis să o atace la instanța superioară.

Nap1 1
Dreptul la liberă exprimare al unui consilier local din Opoziției a fost protejat de Tribunalul Cluj.

Mai jos, puteți citi un fragment din motivarea Tribunalului Cluj

”În continuare, la o analiză sumară a postărilor pârâților, în limita trasată de natura procedurii speciale a ordonanței președințiale, prin verificarea aparenței de drept privind încălcarea dreptului reclamantului la demnitate, imagine, bună reputație, onoare și viață privată, instanța reține că în speță nu au fost depășite limitele dreptului la liberă exprimare în așa măsură încât să justifice admiterea prezentei cereri.

Libertatea de exprimare în interpretarea pe care a dat-o art. 10 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că aceasta este valabilă nu doar pentru ”informații” sau ”idei” primite favorabil din considerente inofensive sau indiferente, ci și pentru cele care rănesc, șochează sau îngrijorează; asta necesită pluralismul, toleranța și deschiderea, fără de care nu există ”societate democratică” (Handyside vs Regatul Unit, pet 49/Observer și Guardian împotriva Regatului Unit, pct 59). Curtea a acorat întotdeauna o importanță deosebită faptului că publicarea de informații, documente, fotografii în presă servește interesului public și contribuie la o dezbatere de interes general. Numai circumstanțele fiecărei cauze trebuie să permită constatarea existenței unui astfel de interes (Von Hannover împotriva Germaniei – nr 2 (MC), pct. 109)

În ceea ce privește sfera de aplicare materială a art. 10 din Convenție, Curtea a subliniat că aceasta trebuie să se aplice comunicării prin intermediul Internetului, indiferent de tipul de mesaj pe care trebuie să îl transmită (Ashby Donald și alții împotriva Franței, pct 34).

Curtea aplică mai multe criterii atunci când pune în balanță libertatea de exprimare protejată de art. 10 și dreptul la respectarea vieții private, consacrat de art. 8. Acestea includ contribuția la o dezbatere de interes general; cât de cunoscută este persoana în cauză și care este subiectul reportajului; conduita anterioară a acesteia; metoda de obținere a informațiilor și veracitatea acestora; con’inutul, forma și consecințele publicării; circumstanțele în care au fost făcute fotografiile, gradul de severitatea a sancțiunii. Aceste criterii nu sunt exhaoustive și trebuie transpuse și adaptate în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze (….)”, se arată în motivarea Tribunalului Cluj.

Sentința Tribunalui Cluj nu este definitivă și este supusă apelului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here