criteriile de acordare a locuințelor sociale de la Turda discriminează persoanele nevoiașe
Perversitatea autorităților locale, în raport cu cetățenii, poate fi evaluată și prin în modul în care prevederile abuzive sau ilegale sunt strecurate în actele, dispozițiile sau regulamentele emise de acea autoritate. În aceste cazuri, prevederile abuzive nici nu sunt explicite, dar nici nu sunt înlătutare complet. O consecință a acestui fapt este aceea că cetățenii ajung la mila autorităților.
Acesta este și cazul Primărirei Turda care a creat un mecanism abuziv și discriminatoriu de acordare a locuințelor sociale. Cei mai afectați sunt oamenii nevoiași, adică o categorie care nu are la îndemnână mijloacele să se reprezinte în instanțele de judecată.
Hotărârea Consiliului Local a Municipiului Turda și regulamentul de acordare a locuințelor sociale pot fi atacate în fața CNDC de orice persoană interesată care a solicitat o locuință socială, la Turda.
Curțile de Apel de la Cluj și Galați și Înalta Curte de Casație și Justiție au arătat că stabilirea unor criterii precum absența datoriilor către bugetul local sau criterii ce punctează suplimentar studiile constituie discriminări și limitări ale dreptului de a avea acces la o locuință din fondul public.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), o organizație non-guvernamentală din București a publicat recent studiul “Identificarea criteriilor discriminatorii în acordarea locuințelor sociale”, care examinează situația la nivel național cu privire la stabilirea punctajelor și a criteriilor pentru acordarea de locuințe sociale prin hotărâri de consiliu local, din perspectiva accesului la locuințe sociale a grupurilor vulnerabile la discriminare și/ sau categorii defavorizate.
Studiul identifică o tipologie a criteriilor incluse în hotărâri, care discriminează categoriile de persoane eligibile pentru locuință sociale, deseori stabilind criterii suplimentare care au acest rezultat sau efect. Un exemplu des întâlnit este premierea persoanelor cu venituri mai mari și studii superioare în defavoarea celor cu venituri mici sau fără venituri sau cu nivel scăzut de educație formală.
Studiul face parte din proiectul “Nediscriminarea, dincolo de cuvinte”, proiect derulat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Presa a relatat încă de anul trecut că la Turda criteriile de acordare a locuințelor sociale sunt discriminatorii și abuzive. Consiliul Local și autoritățile locale nu au modificat regulamentul de acordare a acestor locuințe. Criteriile aprobate la Turda pot fi găsite aici.
Un alt exemplu de criteriu discriminatoriu, inclus in multe dintre hotărârile analizate de CRJ este obligația solicitantului de a nu avea debite restante la bugetul local și la furnizorii de utilități publice.
În câteva cazuri deja, atât criteriul privind nivelul de studii, cât și cel privind obligația solicitantului de a nu avea debite la bugetul local au fost constatate ca discriminatorii de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar hotărârile au rămas definitive la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
”Stabilirea unui punctaj redus pentru criterii de genul absenței studiilor sau studiilor primare, de numai 5 puncte, respectiv handicap, de 10 puncte, comparativ cu, de pildă, punctajul major pentru criterii de studii precum cele universitare și doctorale, de 40 și 45 de puncte, generează efectul dezavantajării tocmai a persoanelor plasate prin condiția lor în categoria persoanelor defavorizate social”- se arată Hotărârea CNDC nr. 531/2017 , privitoare la Municipiului Cluj Napoca. Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat hotărârea Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Hotărârea CNCD poate fi consultată aici
Municipiul Turda a prevăzut în punctajele de acordare a locuințelor sociale faptul că se punctează cu 25 de puncte cei care au studii superioare-doctorale și de masterat iar persoanele fără studii, așadar cele mai nevoiașe primesc zero puncte. Persoanele cu handicap grav primesc 10 puncte
De menționat este și faptul că Art. 20 din Legea nr. 448/2006, la art. 20, prevede că persoanele cu hanicap beneficiază de acordarea unei camere de locuit, suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativteritoriale ale acestuia. Un criteriu care să faciliteze acest aspect este exclus și nu e inclus în criteriile de acordare a locuințelor sociale de la Turda.
Prin Anexa nr.1 la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Focșani nr. 277/2017 au fost stabilite criteriile și punctajele pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluționarea cererilor de atribuire a unei locuințe sociale. Printre criteriile de acces la locuințe (punctul B) la punctul 8 se indică obligația solicitantului de a nu avea debite restante la bugetul local și la furnizorii de utilități publice din Municipiul Focșani. Cu privire la acest din punct, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a conchis, prin Hotărârea nr.156/201820, că acest criteriu de excludere reprezintă discriminare, conform art. 2, alin. 3 și 4 din OG nr.137/2000. Hotărârea CNCD poate fi consultată aici. Hotărârea a fost menținută de Curtea de Apel Galați și Înalta Curte de Casație și Justiție.
La Turda este precizat în regulamentul de acordare a locuințelor sociale faptul că solicitanții trebuie să prezinte cazier fiscal care să ateste că solicitanții sau membri ai familiei acestuia nu înregistrează datorii către bugetul local. Cerința este una discriminatorie.
ÎCCJ susține faptul că, deși scopul invocat (recuperarea unor creanțe) poate fi considerat legitim, mijloacele utilizate nu au fost necesare și adecvate, respectiv nu poate fi condiționată aplicarea unor prevederi legale (accesul la locuințe sociale) de executarea unei datorii.
CNDC și instanțele de judecată au apreciat că aceste măsuri discriminatorii limitează dreptul de a avea acces la locuință socială. ”În măsură cu cât o persoană/familie este mai săracă, exclusă social cu atât îi scade șansa de a beneficia de locuință socială, acest fapt fiind în deplină contradicție cu prevederile Legii nr.116/2002 a marginalizării sociale, dar și cu spiritul Legii nr.114/1996 care privește accesul la locuință ca fiind un drept care trebuie exercitat liber și neîngrădit”, se arată în studiul Centrului de Resurse Juridice.
