Sunt valide argumentele excluderii lui Danileț din magistratură? Judecătoarea Bongo și Onorabilul Stăpân al Morților

0
268
Danilet 610x425 1

Excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț anunțată în 13 decembrie 2021 a aprins rețelele de socializare. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii cu majoritate de voturi și este supusă procedurilor legale de atac, putând să fie atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorul Cristi Danileț este primul magistrat din România care a început să vorbească publicului, și în special tinerilor, despre rolul fundamentale al sistemului de justiție într-o țară. Sub coordonarea sa a fost editat un manual de educație juridică și această disciplină a fost introdusă în școli și licee, ca materie complementară.

Dincolo de aspectele juridice ce vor fi tranșate în Curțile de justiție, ne putem pune o întrebare la care merită să reflectăm fiecare și de al cărui răspuns colectiv depinde cursul pe care îl ia justiția în România: cât de uman are voie să fie și să pară, un magistrat, fie el procuror sau judecător.

Rolul presei în justificarea ”prejudiciilor morale”

În august 2020, Antena 3 și Mircea Badea difuzau un filmuleț postat de judecătorul clujean pe internet. Acesta, cu o drujbă în mână tăia frenetic un gard viu. Gluma judecătorului clujean l-a determinat pe Mircea Badea să aprecieze că magistratul ar avea nevoie de un control psihiatric. ”Eu cred că a văzut filmul ăla Amercan Psycho. Știi ce zic? Cred că l-a văzut, i-a plăcut, și a zis să facă un remake”, afirma Mircea Badea. Acesta este cunoscut că ducea o campanie constantă prin care-l critica pe magistrat. ”Cristi Danileț de la CSM e un lingător (….) abject. Sper să-i supraviețiesc să mă pot bucura când o crăpa”, scria Mircea Badea într-un mesaj Twitter din august 2012.

După o ranchiună pe care realizatorul Anteni 3 o avea manifestată de cel puțin 8 ani putem înțelege natura comentariilor lui Badea, din august 2020. Acolo unde Mircea Badea vedea un psihopat, oamenii ar fi văzut o persoană ce se prostește în curtea personală, în fața unui gard viu.

Celelalte două videoclipuri așa zis încriminante sunt cu judecătorul Cristi Danileț pe o plajă și într-o pisicină, practicând exerciții de arte marțiale.

”Viața privată” și conduita profesională discutabilă, sunt disputele din cazul Danileț

Una dintre problemele în cazul Danileț e aceea referitor la dreptul de a avea o viață privată. Magistratul clujean susține că în viața privată poate adopta o conduită mai lejeră.

Conceptul de „viață privată” este un termen larg care nu poate fi definit în mod exhaustiv- complet, se arată într-o motivare a Curții Europene pentru Drepturile Omului (cauzele S. și Marper împotriva Regatului Unit, Couderc și Hachette Filippacchi Associés împotriva Franței) și care acoperă, printre altele, multiple aspecte a identității fizice sau sociale și a sferei personale, cum ar fi identificarea de gen, orientarea sexuală și viața sexuală (cauzele B. c. Franței, Mata Estevez împotriva Spaniei, Schalk și Kopf împotriva Austriei, Aldeguer Tomàs împotriva Spaniei, YY c. Turcia).

Se consideră drept ”viață personală”, în anumite cazuri, o zonă de interacțiune a unei persoane cu ceilalți, chiar și în context public (cauza PJ și JN împotriva Regatului Unit). În plus, viața privată poate acoperi, în anumite circumstanțe, interacțiunea cu alte persoane și comunicarea în cadrul rețelelor sociale, în funcție de numărul de persoane care pot sau se așteaptă să acceseze și să vadă datele publicate. Acesta este motivul pentru care contul TikTok al magistratului este setat ca privat iar videoclipurile nu pot fi vizualizate de oricine.

Totuși, dacă luăm în calcul faptul că magistratul clujean are 80.000 de urmăritori pe Facebook, mai poate fi vorba de o comunicare în sfera privată, dacă unele videoclipuri au fost postate și acolo?

Magistratul clujean, perceput ca un reformator și un critic al sistemului jurdic din România a fost criticat pe Facebook de grupuri angajate politic. Un astfel de grup ”Alături de PSD” posta în 2020 un video în care Danileț, dansa lângă bradul de Crăciun. Excluderea din magistratură, venită pe fondul unei campanii de ani de zile anti-Danileț, poate fi astfel lesne atribuită unei comenzi instrumentată politic.

Judecătorii trebuie să adopte o conduită care susține încrederea în imparțialitatea judiciară

Miezul eliminării lui Danileț îl reprezintă însă interpretarea care se dă principiilor de conduită ale magistraților.

Documentul universal acceptat, denumit ” Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară”, stipulează că ”Judecătorul… adoptă, atât în exercitarea funcțiilor sale, cât și în viața personală, o conduită care susține încrederea în imparțialitatea judiciară.” și că „judecătorul trebuie să se asigure că conduita sa, atât în​​instanță, cât și în afara instanței, menține și sporește încrederea publicului, a profesiei juridice și a justițiabililor în imparțialitatea judecătorului și a sistemului judiciar” și „va evita indecența și aparența de indecență în toate activitățile judecătorului”.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (Resolution on Judicial Ethics, 23.6.2008) a stipulat în plus că judecătorii „ar trebui să fie conștienți în orice moment de datoria lor de a susține statutul și reputația Curții”.

Pot fi considerate dansul de lângă brad, exercițiile de karate sau gluma tăierii gardului viu cu drujba, drept ofensatoare sau indecente? Rămâne de văzut ce interpretare va da Inalta Curte de Casație și Justiție acestor fapte. Cu siguranță însă că nu afectează imparțialitatea Justiției decât dacă Danileț l-ar judeca în vreun proces pe Grinch care a furat Crăciunul sau pe Shang Tsung, mintea criminală din Mortal Kombat.

Artele marțiale, sporturi de onoare și tradiție

În 2009, când președintele Barak Obama vizita Coreea de Sud, a primit în semn de omagiu, de la omologul său sud-corean, centura neagră deși ca practicat al Taekwondo-ului ajunsese doar până la centura verde. Președintele SUA a făcut chiar niște poze cum ”dă un pumn”, în fapt o poziției specifică exercițiilor de arte marțiale.

Download 3
Obama, exersând simbolic arte marțiale în Coreea de Sud
(White House, public domain)

E o problemă că Danileț a exersat artele marțiale pe o plajă și în piscină? Artele marțiale, dincolo de antrenamentele de sală sunt gândite să fie practicate și în aer liber. Undele stiluri și unele exerciții necesită spații generoase de zeci de metri. Karatele e un sport olimpic din 2020, atât Kata cât și Kumite.

Un studiu între țările membre ale Asociației Europene de Educație Fizică (EUPEA) a indicat că în majoritatea țărilor artele marțiale sunt introduse în timpul orelor de educație fizică din școlile secundare, deoarece se crede că implicarea în artele marțiale poate oferi elevilor oportunități educaționale pozitive ( Theeboom și De Knop,1999). De asemenea, au fost create inițiative specifice în mai multe țări în care educatorii și lucrătorii de asistență socială folosesc artele marțiale în munca lor cu tinerii defavorizați social (Abrahams,2004; Bosch,2008; Theeboom și colab.,2008; Zivin și colab., 2001).

Este deplasat că un magistrat practică și popularizează un sport olimpic, folosit în spațiul public și chiar în ariile sociale vulnerabile sau defavorizate?

Onorabila Judecătoare Bongo și Onorabilul Stăpân al Morților

Cel mai amuzat exemplu al hobby-urilor magistraților vin din SUA. Judecătoarea Malenda Meacham este cunoscută drept ”Doamna Bongo”din Memphis, Tennessee. Fan al echipei de baschet Memphis Grizzlies din Tenesse, judecătoarea e filmată frecvent pe stadioane bătând frenetic cu mâinile la tobe inexistente. Nimeni din corpul judecătorilor n-are vreo problemă că magistratul bate frenetic la tobe inexistente și că a apărut la Good Morning America.

Onorabila judecătoare ”Doamna Bongo” la Bună Dimineața, America!

Un alt exemplu amuzant este cel magistratului Clark Peterson din Idaho SUA, care e un fan al jocurilor RPG. Judecătorul a fost identificat pe rețelele de jocuri online cu sute de comentarii. Caracterul său din jocuri este ”Prințul Demon Orcus, Stăpânul Morților”. Faptul că judecătorul Clark Peterson e ”Lord of Undead”, noaptea pe calculator, nu stârnește deloc adversitatea corpului judecătorilor. Peterson nu a impresionat negativ magistrații nici măcar atunci când presa locală din Idaho menționa în 2013 că judecătorul comentase că și-a exersat vocea de goblin în pregătirea jocului din noaptea ce urma. ”Trebuie să admit că e nașpa. E precum o combinație proastă între Dr. Doofenschmirtz din Phineas și Ferb întâlnindu-l pe Yoda”, scria Clark pe rețele publice de jocuri online.

Nici în acest caz, judecătorii din SUA nu s-au simțit ofensați că un magistrat al Curții se maimuțărește precum două personaje de desen animat combinate cu un master Jedi.

În toate aceste cazuri a contat un singur lucru: dacă ceea ce fac judecătorii afectează imparțialitatea lor în materie juridică și dacă conduita lor este evident indecentă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here