Cristian Matei, primarul Municipiului Turda refuză să spună în aplicare o sentință a Tribunului Cluj prin care este obligat să asigure o participarea directă a presei la ședințele Consiliului Local al Municipiului Turda.
Prin refuzul de a executa sentința, primarul Turzii încalcă principii preluate din jurisprudența CEDO.
Prin Sentințea civilă 1774/2021 a Tribunalului Cluj Municipiul Turda este obligat la respectarea prevederilor art. 19 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr.544/2001, respectiv să-i permită jurnalistului Horea Hudrea accesul nemijlocit la şedinţa Consiliului Local al municipiului Turda, în sala de şedinţe, în locul amenajat special, potrivit prevederilor art. 5 din HCL 112/2020 a municipiului Turda şi ale art. 24 şi 24 indice 1 din R.O.F a Consiliului Local al Municipiului Turda.
În urma unei cereri formulate prin care s-a solicitat permiterea accesului la sedința ordinară din data 25 noiembrie, primarul Municipiului Turda a refuzat să execute sentința judecătorească și nu a încuviințat accesul nemijlocit la ședința Consiliului Local.
În adresa de răspuns semnată de primar și întocmintă de Secretatul general al Municipiului Turda se arată că sentința nu se poate pune în aplicare pentru că ședințele de Consiliu Local nu se desfășoară cu participarea fizică a consilierilor locali. Hotărârea instanței de judecată în dispozitivul acesteia nu face trimitere la desfășurarea ședințelor de consiliu local în mediul online.
Instanța a dispus asigurarea accesului nemijlocit la ședințele Consiliului Local
”În drept, conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 „prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezulta din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”. De asemenea, art. 6 din acelaşi act normativ statuează că “(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal”, iar potrivit art 19 (2) și (3) din Legea 544/2001 autoritățile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea, iar autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcţionare să desfășoare activităti specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională. Pentru aceste considerente, instanţa apreciază întemeiată solicitarea formulată de reclamant, motiv pentru care va obliga pârâtul la respectarea prevederilor art. 19 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr.544/2001, respectiv să-i permită reclamantului accesul nemijlocit la şedinţa Consiliului Local al municipiului Turda, în sala de şedinţe, în locul amenajat special, potrivit prevederilor art. 5 din HCL 112/2020 a Municipiului Turda şi ale art. 24 şi 24 indice 1 din R.O.F a Consiliului Local al Municipiului Turda” se arată în motivarea Tribunalului Cluj.
Se încalcă principiile derivate din jurisprudența CEDO
Principiile ce rezultă din jurisprudenţa CEDO sunt preluate din anexa 2 a Memorandumului cu tema:„Măsuri privind diseminarea principiilor ce derivă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ce vizează neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva unui debitor public”aprobat în ședința Guvernului din 17.02.2017.
Astfel, se reține că potrivit jurisprudenţei CEDO, administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei.
”Dacă administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 din Convenţie de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi.
Pasivitatea creditorului nu poate fi o justificare pentru ne-executarea unei hotărâri deoarece nu este rezonabil să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o hotărâre împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită.
Refuzul autorităților de a executa o hotărâre, invocând argumentele care nu fuseseră aduse la cunoștința instanței de fond, nu poate reprezenta o imposibilitate obiectivă de executare.
Chiar dacă ar exista o divergență de interpretare, pe baza principiului supremației dreptului într-o societate democratică, hotărârea definitivă pronunțată de instanțele naționale prevalează față de opinia autorităților administrative, iar acestea sunt obligate să se conformeze în întregime”, se arată în Anexa 2 la Memorandumul aprobat de Guvernul României.
