România figurează pe harta corupției în protecția mediului, într-un atlas global realizat de Transparency International. Organizația a dat publicității un raport care arată că datorită corupției eforturile de protejare a mediului sunt compromise și întârziate.
Fie că vorbim de defrișările din America Latină sau de importurile de gunoaie în România, problema corupției se face simțită în protecția mediului iar autorii sunt mereu aceiași: corporații care depășesc barierele afacerilor oneste și lideri politici care-și încală promisiunile privitoare la protejarea intereselor alegătorilor lor.
România figurează pe harta corupției în protecția mediului, într-un atlas global realizat de Transparency International. Organizația a dat publicității un raport care arată că datorită corupției eforturile de protejare a mediului sunt compromise și întârziate.
Recenta conferință pe problemele schibărilor climatice COP26, programată între 31 octombrie și 12 noiembrie la Glasgow, a fost un pretext în plus pentru organizațiile de mediu și civice pentru a relua tema corupției în protecția mediului. Activiștii de mediu atrag atenția că marile companii de combustibili fosili contină să influențeze agenda politică deși oficial nu mai sunt inclusi în lucrărăile conferințelor pe tema schimbărilor climatice. Influența se exercită prin grupuri de consultanță precum Boston Consulting Group (BGC) care consiliază 19 din cele 25 companii principale de petrol din lume dar care este în același timp consultată și pentru ”implentarea strategică” a deciziilor politice. Noile angajamete de la COP26 promit reducerea și inversarea procesului defrișărilor în lume până în 2030 dar organismele civice ne spun că promisiunea trebuie privită cu rezervă. Documentele oficiale exclud din conținut prevederi exprese despre buna guvernare și răspunderea statelor iar unele state precum Nicaragua nu au semnat aceste acte.
”Corupția, precum schimbarea climatică reprezintă o amenințare multiplicată de micile incidente aparent nesemnificative”, susține Rueben Lifuka, Vice Chair of Transparency International.
Cele mai mici incidente de corupție, ce încep de la nivel local, uneori chiar cu simple autorizații de mediu nasc efecte cumulative în cascadă. Efectul este acela că neagă șansa celor mai vulnerabili membri ai societății de a beneficia de efectul folosirii fondurilor pentru protecția mediului și schimbările climatice.
România pe harta corupției în protecția mediului: fraude, mită și conflicte de interese
România figurează cu trei puncte distincte în Atlasul realizat de Transparency International. Principalele acuzații sunt cele referitoare la mită și conflicte de interese și privesc importurile de gunoaie din Vestul Europei, pe post de ”combustibil”.
România a început să devină destinația gunoaielor din vestul Europeni mai ales cu începere din 2017 de când China și-a închis granițele și nu a mai primit deșeuri pe post de combustibil. Anual, în România se ard 100.000 de tone de PVC toxic. Majoritatea gunoailor sunt incinerate în fabricile de ciment, fără a exista filtre pentru poluare și serioase riscuri pentru populație, se arăta într-un articol Deutsche Welle. Afacerea a fost investigată și de către jurnaliștii Organized Crime and Coruption Reporting Project (OCCRP)
România, poarta ilegală de intrare în UE a unor cantități masive de gaze fluorochimice
Hidrofluorocarburile (HFC) sunt gaze fluorochimice folosite în primul rând ca gaze refrigerante pentru aparate de aer condiționat și pompe de căldură, dar și în producția de spume pentru izolații, ca propulsori în aerosoli și ca fluide de protecție împotriva focului și solvenți. Sunt gaze puternice cu durată de viață scurtă cu potențial ridicat de încălzire globală, ceea ce înseamnă că exacerbează încălzirea atmosferică atunci când sunt eliberate. Emisiile provenite din echipamentele de răcire cresc de trei ori mai repede decât rata medie de creștere a emisiilor și se estimează că vor ajunge la o proporție de 13% din totalul gazelor cu efect de seră până în 2030.
Informațiile privind contrabanda cu gaze fluorochimice este inclusă în Raportul Environmental Investigation Agency din iulie 2021
Raportul în limba română poate fi consultat aici.
Având în vedere nevoia urgentă pentru reducerea emisiilor, reducerea folosirii gazelor HFC este una dintre cele mai eficiente metode pentru a preveni agravarea schimbărilor climatice. Nevoia de a reduce gazele HFC este de mult recunoscută de Uniunea Europeană care a adoptat primul Regulament pentru gazele F (F-Gas Regulation) în 2006. În 2015 acesta a fost înlocuit cu actualul Regulament pentru gazele F care a introdus o reducere treptată a consumului gazelor hidrofluorocarbonate în toată economia și mai multe interdicții pentru folosirea HFC în anumite echipamente și produse, printre alte măsuri. Reducerea treptată introdusă de UE a fost urmată de un acord internațional din 2016, Amendamentul Kigali, care reduce treptat gazele HFC la nivel global sub umbrela Protocolului de la Montreal.
Pe măsură ce UE s-a apropiat de o reducere cu 37% a furnizării de HFC în 2018, prețurile gazelor de acest tip au crescut fulminant, atingând un vârf de între șase și 13 ori mai mare decât prețul din 2015. Astfel a apărut contrabanda cu HFC. Gazele îmbuteliate de proveniență chineză sunt introduse în UE prin România, pe rute din Turcia și Ucraina.
