Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat cu privire la o serie de reforme din România referitoare la organizarea judiciară, la regimul disciplinar al magistraților, precum și la răspunderea patrimonială a statului și la răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare.
Esența deciziei Curții de Justiție a fost sintetizată de către judecătorul Cristi Danileț, pe pagina personală de Facebook.
Decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple “recomandări” cum au susţinut în mod repetat o serie de asociaţii ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar şi Curtea Constituţională; Guvernul României a greşit când a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare; existenţa SIIJ trebuie justificată şi să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligaţiilor din cadrul MCV. Având în vedere că în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO care s-au opus SIIJ (considerată drept “anomalie” care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ e în afara ordinii europene;
Răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementată, legea trebuind a fi clară şi precisă; Judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă că o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român.
